Salveaza-ma!!!…Iti cer mii de zambete,cer sa nu mor in libertatea de a alege singura…singuratatea e nascuta in mine,au nascut-o ura celor din jur,intunericul din privirea lor,frica din propria voce…am nevoie de aripile tale sa zbor din focul care mi-a mistuit intelesul si sansele de a mai crede in minciunile frumoase ale vietii…a vietii…viata???…viata!!!…viata,adica perioada aia de cand te nasti intr-un corp pana sufletul iti e eliberat,rupt de dorul a ceea ce ai lasat in urma,e moartea lenta in ani divizata…
Nu imi mai dau voie sa cred ca va fi okay,sunt arsa pe dinafara dar sufocata,inecata de teama pe dinauntru…niciodata cand am pasit inainte nu mi-au dat ce am meritat,soarta e egoista, rupta din iadul pamantului inecat. Urasc si totusi iubesc toate cele ce ma inconjoara,imi fac rau, dar lipsa lor mi-ar provoca o durere mai mica insa diferita, care tot va afecta…
Eu nu ranesc,nu mint,nu lovesc aerul cu vorbe neauzite,nu ma razbun,nu daram ce nu am construit,eu iubesc,apreciez,vad in bezna si in cel mai mare foc al sufletelor prin privire,eu…ajut,sting reflectoare care te orbesc sa vezi scena,construiesc scari spre zambete,eu iubesc ce nu a iubit nimeni niciodata, eu iubesc cu toata fiinta,iubesc cu adevarat…
ellatec 